In primul rand, am mers in locul unde sta mama mea si unde a locuit toata viata o femeie frumoasa la suflet.
De cand am pasit in acel apartament, m-a cuprins o pace de nedescris si mi-au dat lacrimile. Mami imi spune mereu cat de buna era Lelia, si ca a trait toata viata ei in aceeasi cladire cu sora ei (asta mi-a dat si mie ideea ca as putea trai si eu aproape de sora mea), si ca in fiecare zi isi beau dimineata cafeaua impreuna. Lelia a infiintat o asociatie pentru saraci (era crestina) si a iubit mult viata si oamenii, si toti oamenii au iubit-o pe ea. S-a recasatorit pe la 70 de ani, si cu noul ei sot a vizitat multe locuri. Ii spunea mamei mele “draga mea, viata e o aventura” :). A murit la 90 si ceva de ani, in cateva zile si nu a suferit. Casa ei era plina de fete zambitoare ale copiilor si nepotilor si stranepotilor ei.
Mami imi spune ca Lelia nu ar fi barfit pe cineva sau vorbit de rau niciodata.
Asa as vrea si eu sa traiesc, ca Lelia. Si sa fie multa pace si dragoste in casa mea. Mami imi spunea ca ea crede ca in casa aia nu s-a certat nimeni niciodata. Multumesc, Doamne, pentru Lelia si pentru viata ei, si ca ne inspira si acum cand nu mai e, si ca inspira si persoane care nu au cunoscut-o niciodata.
(ordinea e aleatorie)
2. Cat de minunata e familia mea.
Mami si sora mea sunt niste binecuvantari, si le iubesc enorm. Ma pot baza pe ele pentru orice. Viata Leliei m-a facut sa ma gandesc la un mod de a fi mai aproape (fizic) de sora mea, sa lucrez mai mult de acasa sau ceva de genul asta cand o sa ma intorc la munca.
Am iubit ziua cand am facut o plimbare pana la cafeneaua din sat ca sa bem un orzo 🙂 LOVE YOU, PIS!
3. Cat de putin conteaza slujba si ca “God provides”.
Am invatat ca nu trebuie sa ne stresam prea mult pentru slujba, fiindca Dumnezeu stie exact de ce avem nevoie inainte ca noi sa deschidem gura sa cerem. Si chiar daca o oportunitate dispare, Dumnezeu ne ofera altceva.
4. Ca marea e grozava!
Niciodata nu m-am bucurat de mare asa de mult ca la Jesolo. Poate de la experientele din ultima perioada, sau am intrat in “sea season”, nu stiu, ceva m-a cuprins si s-a produs un click.
Cred ca mi-a amintit de America, intr-un fel. Cert e ca mi-ar placea sa stau undeva aproape de mare sau sa merg mai des la mare.
5. Ca italienii mananca incet 🙂
Eu chiar si acum – cand fac eforturi de “mindfulness”, nu pot sa mananc incet si ma grabesc. Azi am mancat pranzul in 5 minute, si in 15 minute erau si farfuriile spalate 😀
In Italia, am fost la pranz intr-un bistro bio si am admirat o tanti de langa masa noastra cum savura vinul si mancarea si se bucura pur si simplu de timpul ei, si in general de viata. Si nu doar ea! Toti oamenii de acolo mancau super incet. Diseara cand mananc o sa fac si eu efortul sa mestec incet si sa stau la masa o ora! 🙂
6. Cat de mult iubesc produsele bio.
Asta nu e o noutate, dar de acum inainte, in excursiile mele, nu o sa mai fie vorba de suveniruri/ haine etc., ci de produse bio. Le ador!
7. Ca serile din Italia seamana cu serile la tara, cand eram mici. Am stat cu sora mea pe terasa pe la 9-10 seara, si era acelasi aer ca la tara, a fost ca si cum ne-am fi intors in timp 15 ani. Sora mea m-a intrebat “vrei niste seminte?” (inside joke :))
Multumesc, Doamne, pentru ca m-ai ajutat sa ajung in Italia si sa ma bucur de calatorie.
Foarte frumos! Și de un bun simț cum rar întâlnești!
LikeLike
Multumesc! 🙂
LikeLike